Lac artificial aflat la poalele Vârfului Mogoșa, la altitudinea de 730 m, cu o suprafață de 4 hectare și o adâncime de 10 metri, în apropierea orașului Baia Sprie. Frecventat de localnici și turiști tot timpul anului, mai ales vara pentru camping, drumeții și înot.
A fost amenajat pe fostul lac Bodi de întreprinderea minieră Baia Sprie în anii 1960 pentru a asigura cantitatea de apă necesară pentru buna funcționare a minelor din zonă. Pe lac există hidrobiciclete, bărci, se poate pescui și scălda. La Domeniul Mogoșa se desfășoară tot timpul anului evenimente mondene și activități în aer liber.

Domeniul Mogoșa. 17 km de Baia Mare

Harta

Situat la poalele Munților Gutâi, la 18 km de Baia Mare, Șuior Cota 1000  se definește ca o oază de liniște și confort pentru petrecerea vacanțelor și a timpului liber. Locația, pe care noii proprietari au redenumit-o “Cota 1000” se chema prin anii 1970, de fapt, La Căsuță, datorită unui refugiu al Salvamontui, care a dăinuit până la construcția Telescaunului și Stațiunii Suior. Zona era foarte umedă, se adunau pâraiele ca-ntr-un lighean, dovada micul lac cu păstrăvi care există și în prezent. Accesul spre Șuior Cota 1000, se poate face cu telescaunul pornind din Șuior Bază sau cu masini 4×4.

Harta

Vârful Mogoşa, cu altitudinea de 1246 metri, oferă o panoramă superbă asupra celor două oraşe din apropiere dar şi asupra staţiunii cu acelaşi nume, la poalele căruia se află lacul artificial Bodi-Mogoşa, construit prin 1960.
Staţiunea Mogoşa este probabil cea mai accesibilă şi iubită locaţie din jurul oraşelor Baia Mare şi Baia Sprie. Locaţie frecventată cu precădere iarna pentru pârtia de la Şuior, dar şi cea de la Mogoşa, mai ales pentru pentru amatorii de schi de tură sau drumeţii. Amatorii de sporturi extreme pot apela pentru un zbor în tandem cu parapanta.

Harta

Una dintre cele mai stranii formaţiuni geologice din județul Maramureș, formată ca urmare a activităţilor vulcanice în urmă cu milioane de ani, în Munţii Gutâi. Stâncile ascuțite de andezit au înălțimi ce oscilează între 60 şi 100 metri iar formațiunea are o lungime de circa 200 de metri. Denumirea vine de la faptul că, privită dintr-un anumit unghi, se aseamnănă cu o creastă de cocoș.
Trsee: pe Creasta Cocoşului se poate ajunge relativ uşor din Pasul Gutâi (DN 18) sau din zona minei Șuior. O altă variantă, mai dificilă, este din satul Breb, pentru cei care ar dori să admire și Tăul Morărenilor, o rezervaţie naturală umedă renumită pentru muşchiul verde format în jurul lacului.

Harta

Panorame superbe spre Pasul Gutâi (Gutinul), Vârful Mogoșa, Trei Apostoli, Secătura și Creasta Cocoșului. În imagine, Sub Gutâiul Mare și al Doamnei se întinde Poiana Mlejnița.
Trasee turistice deosebite pentru o drumeţie agreabilă de câteva ore, accesibile și pentru cicloturism:
– Hanul Pintea Viteazul, (azi Ţenea), din Pasul Gutâi, Poiana Boului, Poiana Mlejnița, Creasta Cocoşului;
– Staţiunea Şuior, Mina Şuior (legătură cu Cavnic), Poiana Boului, Poiana Mlejnița, Creasta Cocoşului;
– Sat Breb, Tăul Morărenilor, Tăurile Chendroaiei, Creasta Cocoşului, Poiana Mlejnița.

Harta

Masivul Gutâi constituie primul segment al lanțului eruptiv carpatic, dezvoltat aproape integral pe teritoriul României.
Este traversat de șoseaua Baia Mare – Sighetu Marmației, care se desfășoară peste Pasul Gutâi (Gutinul), la 987 metri altitudine, respectiv de șoseaua Cavnic – Ocna Șugatag – Sighetu Marmației, peste Pasul Neteda (unde întâlniți și porțiunea „Locul cu șmen”, după Budești, în care mașina stând pe loc o ia la deal în loc să o ia la vale).
Cel mai înalt pisc este Vârful Gutâiul Mare, având 1443 m (în imagine). Alte vârfuri care ies în evidență sunt Creasta Cocoșului (1428 m), Gutâiul Doamnei (1394 m), Secătura (1392 m), Mogoșa (1246 m), Arșița (1171 m).

Harta

Baia Sprie este atestată documentar din 1329, cu numele latin de “Mons Medius”, în traducere Muntele Mijlociu, deşi așezarea are un însemnat trecut istoric, fiind una dintre cele mai importante centre miniere din zonă ce datează din epoca bronzului. Orașul va fi atestat documentar relativ târziu într-o diploma din 1329, în timpul regelui maghiar Carol Robert de Anjou, care acordă locuitorilor primele privilegii. Din această perioadă orașul își leagă existența de minierit și de-a lungul secolelor va apărea în documente alături de Rivulus Dominarium, orașul Baia Mare de astăzi, ca oraș liber regal.

Obiective turistice

Vizitarea casei țărănești decorată cu obiecte vechi. Gazda, Daniel Leș, va descrie aceste obiecte și va spune povești din viața bunicilor noștri. Lecția interactivă demonstrativă despre făurirea vaselor din lut începând cu framantarea lutului până la obținerea vasului. Copiii vor vedea obiecte în diferite faze de prelucrare. Demonstraţie de modelare a unui vas pe roată olarului.
Vizitarea pe grupe a atelierului de olărit. Meșterul va povești despre metodă tradițională de obținere și decorare a vaselor din ceramică. Fiecare copil va primi un obiect din ceramică (farfurioară, cană de băut apă). Cei care doresc pot achiziționa produse lucrate manual la preț de atelier.
Adresa: Str. Luncii nr.1, Baia Sprie: www.casaolarului.ro

Harta

Este unicat în Europa datorită unei proprietăți pe care acesta o are, schimbându-și culoarea în funcție de anotimp, de poziția soarelui sau de temperatura apei. Lacul artificial s-a format în anul 1920, prin prăbuşirea unei vechi galerii de mină și în prezent ocupă o suprafață de 0,5 hectare. Primăvara, lacul albastru are culoarea albastru deschis și albastru închis, vara, când este mai cald, are culoarea verde închis si uneori cu reflexe de smarald. Toamna, culoarea lacului devine verde închis și uneori maro. Se spune că aceste schimbări se datorează atât temperaturii apei, cât și poziției soarelui.

Harta

Harta

Harta

Harta

În 1763 s-a emis prima concesiune minieră, care deschidea dezvoltarea exploatărilor miniere. Aici se exploatau și se prelucrau minereuri complexe cu conținut de aur, argint, plumb, zinc și cupru, mina fiind cea mai mare exploatare de minereuri complexe din Europa. Cavnicul a fost declarat oraș la 17 februarie 1968. În anii ’70 s-a dezvoltat într-un ritm accelerat. Din anii 2000 s-au amenajat pârtii de ski, la „Icoana” și “Roata”, într-un demers de a dezvolta potențialul turistic al zonei.
Obiective: Stâlpul tătarilor, 1717 pe care se află următoarea inscripție latină: Anno 1717 usque hic fuerunt tartaris (În anul 1717 până aici au ajuns tătarii); Biserica romano-catolică „Sfânta Varbara”, monument din 1812 și Paltinul secular, înalt de 30 m, cu diametrul trunchiului de 1,32 m din curtea bisericii; „Logolda” – ruinele unei topitorii de aur din secolul XIX; Muzeul Born și Papp; Pârtiile de schi „Icoana” și „Roata”.

Harta

Minerii au reprezentat o categorie socio-profesională care a contribuit la dezvoltarea industriei locale, așezări întregi fiind modelate pentru secole, după felul de a fi al minerilor. Minerii au avut forme proprii de organizare, au fost creatori de folclor având tradiții proprii nemaiîntâlnite altor categorii sociale. Munca de miner era grea și periculoasă, minereul se scotea din mină în coveți și coșuri, iar minerii coborau în subteran pe scări de lemn cu ajutorul funiei. Minerii funcționau ca o castă destul de închisă în care viața și moartea se desfășurau în comun, aveau uniforme distincte de restul categoriilor socio-profesionale, aveau propriile sindicate, muzică specifică, tradiții și obiceiuri, dar și un bogat imaginar colectiv dominat de fel de fel de arătări ciudate care le domina și conducea întreaga existență, sfinți protectori și vâlve ale minelor.
Sursa: Minerit si Civilizatie in Maramures, Carol Kacso; Lumea Băilor, dr. Robert C. Tokolyi 

Harta

În anul 1717 Cavnicul a fost atacat de tătarii veniți din Crimeea și care înaintau spre Baia Mare. Atunci oamenii locului împreună cu locuitorii din satul învecinat – Șurdești, s-au înarmat, și-au pus pe față măști din blană de oaie, și-au prins pe haine clopote, iar tătarii când au ajuns în Cavnic și au văzut măștile înfricoșătoare și sunetul asurzitor scos de clopote, au fugit îngroziți – de aici se desprinde tradiția de iarnă a brondoșilor. În memoria acestui eveniment, s-a ridicat în anul 1736 acest monument de piatră înalt de 7.2 m cu inscripția: “ Anno 1717, usque hic fuerunt tartari ” (Anul 1717 , până aici au ajuns tătarii).

Harta

Muzeul Born și Papp din Cavnic deține o bogată colecție de lucrări științifice, documente, fotografii, minerale ce au aparținut celor două personalități ale geologiei mondiale, originare din Cavnic: Born Ignác și Papp Simon.
Born Ignác (1742-1791) savant metalurgist la nivel mondial, renumit pentru cercetarea minereurilor – mineralul cuprifer Bornita îi poartă numele. Metoda lui de extracție metal-argint a devenit recunoscută în întreaga Europa. Ca fapt divers, Mozart i-a dedicat cântata Die Mauerfreude, tot el este însuflețit în personajul Sarastro din Flautul Fermecat.
Papp Simon (1886-1970) a fost un renumit geolog, a avut un rol important în dezvoltarea tehnologiei de extracție a țițeiului, cumulând experiență în țări precum Albania, Asia Mică, Nouă Guinee, Canada, USA, Germania.
Adresa: Str. Eliberării, Cavnic. Telefon: 0262.295.086, 0262.295.115;

Harta

A fost cea mai modernă instalație de preparare a minereurilor neferoase din întreg bazinul minier al munților Gutâi, de la sfârșitul secolului 19. ”Logolda”, denumirea provenind din cuvântul englezesc ”gold” (aur), a fost construită în anul 1862 de către englezii de la societatea Rota Aurra Mines Limited, aici s-au prelucrat pentru prima dată în Transilvania minereurile prin metoda de cianurare pentru obținerea aurului. Topitoria a fost proiectată pentru prelucrarea a 400 tone de minereu pe zi, urmând ca lunar să producă 80 kg de aur. Rezultatele însă au fost sub așteptări astfel că producția a încetat încă din primul deceniu al secolului XX.

Harta

Situată în zona minei și topitoriei de aur Logolda, pe cursul unui pârâu de pe Valea Izvor, Cascada Piciorul Calului izvorăște dintr-o fostă galerie minieră, are o impresionantă cădere de apă în trepte, de aproximativ 25 m înălțime.

Harta

Din anii 2000 s-au amenajat pârtii de ski, la „Icoana” și “Roata”, într-un demers de a dezvolta potențialul turistic al zonei.

Harta

Megaliti andezitici verticali, aflați la o distanță de aproximativ 100 m între ei, cunoscuți și sub denumirea de Vârful Gutâiul Mic (1395 m). Trasee:
– Marcaj bandă roșie: Cavnic – Pasul Neteda – Trei Apostoli (sau Vârful Gutâiul Mic) – Vârful Gutâi – Gutaiul Doamnei – Creastă Cocoșului. Grad de dificultate: mediu spre greu.
– Marcaj bandă galbenă: este un traseu de drumeție recent omologat, care favorizează accesul din zona pârtiilor Cavnic spre traseul de creastă BR (sub zona Trei Apostoli). Grad de dificultate: urcare ușoară pe o culme cu o fâșie defrișată.

Harta

Aflată la altitudinea de 1072, trecătoarea Pasul Neteda (sau Pasul Strâmbului) desparte Munții Gutâi (aflați la vest) și Munții Lăpușului (aflați la est), pe porțiunea dintre Budești (aflat la nord) și Cavnic (aflat la sud). Obective în zonă: „Trei Apostoli”, vârful Gutâiul Mic; Gutâiul Doamnei; Creasta Cocoșului; Panta „antigravitațională” Cavnic-Budești – iluzie optică asociată cu faptul că obiectele par a se mișca antigravitațional, spre Budești, spre care însă coboară panta reală.

Harta

Chiuzbaia, recunoscută mai ales pentru vâltorile tradiționale, deține un Muzeu sătesc, dar și de minerit, amenajat de Romică Breban, fost polițist municipal, acum în rezervă. Astfel, Romică a colecționat tot felul de obiecte tradiționale, fiteu, ticlăzău, gube, lămpi, oale, covate, război de țesut, dar și flori de mină, lămpi pe bază de carbid și tot felul de unelte vechi folosite la mină. Mai deține o colecție de rădăcini de arbori cu forme ciudate, roci cu fosile impresionante și, de ce nu, chiar și câțiva meteoriți! – Facebook
Adresa: Chiuzbaia, 12 km de Baia Mare. Orar: Luni – Duminică: 10 – 18

Harta

Așezată în hotarul localității Chiuzbaia, la 10 km de oraşul Baia Sprie, Mănăstirea ”Nașterea Maicii Domnului” a luat ființă în anul 1995, când s-a pus piatra de temelie. A fost ridicată o biserică mică din cărămidă ”, în formă de cruce greacă şi care a fost sfintită la 13.09.1998. În anul 2002, s-a construit o casă monahală, în 2005, s-a zidit o trapeză pentru hramuri, iar între anii 2008-2009, s-au zidit alte patru chilii şi un Altar de vară. Mănăstirea are o bibliotecă cu aprox. 2.000 de cărți, o grădină terasată mirifică și un muzeu cu obiecte tradiționale specifică zonei. Mănăstirea este condusă din anul 1999 de către Protosinghelul Varlaam Coroian.
Contact: Chiuzbaia, nr. 139/A, tel: 0721 782 543 – Website | Facebook

Harta

În suprafață de 50 ha și la o altitudine de 800 m, rezervația fosiliferă se află în partea nordică a satului Chiuzbaia, la poalele muntelui Igniș (1307 m). Aria protejată prezintă un interes științific deosebit datorită resturilor fosilifere de floră – mușchi, frunze de arbori, ferigi, și faună – schelete de pești și insecte fosile, depozitate în stratele de rocă, formate prin impresiuni, marea majoritate și o mică parte prin compresiuni. Renumita zonă cu plante fosile este un zăcământ unic în Europa – Răzvan Givulescu (prof. univ la Institutul Pedagogic din Baia Mare în per. 1969-1982, geolog, paleobotanist, membru de onoare al Academiei Române – 1993). Rezervația Fosiliferă „Răzvan Givulescu” de la Chiuzbaia îi poartă numele. O bogată colecție de resturi fosilifere descoperiți la Muzeul Breban din Chiuzbaia.

Harta

13 Km de Baia Mare
Panoramă Lacul Firiza

Harta

Barajul Berdu de la Firiza a fost construit în 1964 pentru alimentarea cu apă a municipiului și atenuarea viiturilor. Lacul de acumulare Firiza, din spatele barajului, are o lungime de 13 km și o lățime de 1 km și este populat cu păstrăvi și crapi. Peisajul este deosebit, pădurea de conifere și foioase din jur ajunge până la lac, iar dealuri din jur închid orizontul. Situat foarte aproape de orașul Baia Mare și lângă drumul către stațiunea Izvoare, lacul a devenit foarte popular în rândul excursioniștilor și al populației din Baia Mare, dornică de o oază de liniște și aer curat.

Harta

La 15 km de Baia Mare, în apropierea Lacului de agrement Firiza

Harta

Este o stațiune climaterică și de schi, situată la 926 metri altitudine pe un platou vulcanic, sub vârful Igniș, în partea de SV a Munților Gutâi. Statiunea Izvoare are un climat tonic, stimulent, bogat in radiatii ultraviolete si cu o ionizare accentuata a atmosferei, cu conditii excelente de odihna si de recuperare.
Trasee: Runcu – Pleșca și Cheile Tătarului, singurul defileu din țară format în rocă de andezit (3-4 ore); Tinovul ”Tăul lui Dumitru” și Vârful Breaza (1-2 ore); Vârful Igniș (1-2 ore), cu impresionante stânci antropomorfe.

Harta

Vârful Igniș este un vârf cu altitudinea de 1307 m din Munții Gutâi, județul Maramureș. Poate fi accesat de la nord: din stațiunea Izvoare, aflată la distanță de 30 kilometri de Baia Mare la o altitudine de aproximativ 900 m. De acolo, drumul forestier, de pantă lentă, traseu ușor, de aproximativ 1-1:30 ore. Sud: din satul Chiuzbaia, din locul numit Groapele Chiuzbăii. Traseul este cu marcaj punctat albastru, de dificultate medie, cu durată de aproximativ 1:30-2 ore, accesibil doar pe jos. Stâncile megalitice care-au primit diverse nume (Biserica lui Spiridon, Lespezi, Turnul lui Pintea, Piatra Dracului) în decursul anilor sunt o adevărată măreție a naturii. Activitatea cu parapanta este prezentă ori de câte ori vremea o permite, cu instructor certificat pentru zbor în tandem.

Harta

Harta

La 23 km de Baia Mare – Blidari, Munții Igniș

Traseul spre Piatra Bulzului este dificil, urcare continuă cu diferență mare de nivel comparativ cu distanța parcursă. Dar peisajul compensează urcarea grea. (Gmaps local guide, info & foto © Gruiță Cristian, 2022)

Harta

La 25 km de Baia Mare – Blidari, Munții Igniș

Cascada Stur, Blidari, are o cădere de apă de aprox. 8 m. Accesul se face din localitatea Blidari, pe un drum forestier pe Valea Firizei, spre Poiana lui Dumitrui. Peisajele sunt de vis, atât iarna cât și vara. Mai sus de cascadă este amenajat un mic baraj. – Gmaps Foto © Marian Gavrilescu 2021

Harta

La 29 Km de Baia Mare – Blidari, Munții Igniș

Harta

Harta

Harta

Crucea de pe Dealul Soarelui din Seini, cu o înălţime de 20 m, a fost ridicată în 1998 la initiativa unor credinciosi care au lucrat in cariera de piatra din Seini.

Harta

Clădire istorică
Str. Cetăţii nr. 34, Seini

Casa Bay din Seini sau Conacul Papolczy-Bay, edificiu de final de secol XIX, monument istoric, restaurat și transformat în centru cultural în 2022. Aici a crescut Bela Bay, multiplu campion european şi olimpic la scrimă, în Ungaria.

Harta

Clădire istorică
Str. Mihai Eminescu nr. 34, Seini

Clădirea este un conac boieresc construit în 1848, căruia prin reamenajare i s-a conferit eleganță și rafinament, prin pensiunea cu 21 de camere, restaurant de lux pentru evenimente, cramă, grădină de vară, centru spa cu piscină exterioară

Harta

Clădire istorică
Str. Cuza Vodă, nr. 25, Seini

Sinagoga din Seini, o clădire istorică din 1904 aflată în paragină, pe lista administraţiei locale pentru a fi transformată în viitorul apropiat într-un Muzeu al Evreilor din Transilvania.

Harta

Situată pe Dealul Cetățeaua, localitatea Seini, apare atestata documentar în anul 1490. În anul 1677 a fost cotropită și distrusă de tătari, dar așezarea supraviețuiește sub formă de opidum (târg) sub numele de Castrum Zynyr sau sub alte denumiri ca Seinen sau Seini. Ruinele cetății se pot vedea și astazi.

Harta

Arie protejată de interes național, situată în aria județelor Maramureș și Satu Mare, pe teritoriul administrativ al comunei Racșa.
În anul 1939, la împlinirea a 50 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu, soldații armatei române, au plantat puieți de pin, molid și brad, în forma numelui marelui poet român, Eminescu.

Harta

Este o arie protejată de tip geologic, paleontologic și peisagistic, situată la 21 km de Baia Mare, în apropierea satului Ilba, pe drumului național DN1C. Cariera reprezintă o formațiune de coloane, cu o lungime de până la 5 m, și o grosime de cca. 0,50 m, andezitice poligonale, dispuse în jurul unei zone centrale, dând forma unei rozete. Rozeta de piatră Ilba este și un punct de interes paleontologic datorită semnalării unor resturi de faună fosilă ale unor specii de scoici (Congeria neumayri), ostracode (Candona labiata) sau melci (Planorbis planorbis) atribuite perioadei finale a Miocenului și începutul Pliocenului.

Harta

E58 sau DJ19F, Localitatea Apa, jud. Satu Mare – 35 km de Baia Mare

Situat la limita dintre judeţele Satu Mare şi Maramureş, în localitatea Apa, lacul de agrement este una dintre cele mai populare atracții pentru locuitorii din împrejurimi. Acesta se întinde pe o suprafaţă de 96 de hectare, fiind un lac artificial apărut în urma extragerii agregatelor minerale, adâncimea maxima a acestuia fiind de 30 m. Pe partea de nord a lacului există case de vacanţe private, iar pe partea de sud se întinde Complex Apa, lacul fiind mărginit de o plajă de 1 km lungime cu posibilitatea practicării sporturilor nautice. – Sursa

Harta

Supranumit „Leul de la Şişeşti” datorită luptei pentru drepturile românilor din Transilvania, părintele Vasile Lucaciu, a fost declarat Erou al Naţiunii Române la 8.03.2022. La această casă memorială se află un exemplar original al Memorandului, la care a contribuit cu redactarea, pentru care a fost condamnat la 5 ani de închisoare, împreună cu alți semnatari ai documentului.
Casa memorială în care s-a născut Vasile Lucaciu, la 22 ianuarie 1852 din localitatea Apa, este joasă, construită din bârne de lemn, aşezate pe talpă groasă de stejar, cu acoperiş din paie în două pante. Are trei încăperi, interiorul din prima cameră este amenajat în stil rustic. În ultima cameră sunt expuse cărţi, fotografii, documente specifice perioadei în care a trăit și a activat marele om politic, Vasile Lucaciu. Casa memorială se află sub tutela Muzeului Județean Satu Mare.

Harta

Biserica Reformată, 1640, monument istoric, Sat Apa

Biserica reformată este înconjurată de un zid de apărare înalt de 2 m. A fost construită în cursul secolului al XV- lea, din inițiativa Susanei Bathory, văduva banului Croației, Mauritiu, alături de alte biserici din această zona ridicate în stil gotic. Potrivit inscripției de pe zid, în limba latină, această a fost construită în anul 1640.

Harta

În centrul satului Medieşu Aurit, jud. Satu Mare, tronează ruina unui un castel renascentist, ce a fost construit de către Sigismund Lonyai între anii 1620-1657. Pe frontonul de la intrare este dăltuit un text în limba latină, care s-ar traduce: „Ridicat din temelii în anul Domnului 1630 de Sigismund de Lonya, comitele comitatului Crasnei”. În secolul XX castelul a devenit proprietatea reginei Maria a României. Castelul are o istorie zbuciumată, care începe în secolul XIII, cand apar primele menţiuni despre o fortificaţie în aceste locuri. În anul 1493 cetatea în cauză este cucerită de puternica familie Bathory (care a dat un mare număr de guvernatori Transilvaniei), pentru a fi moştenit apoi de către Sigismund Lonyai şi unde acesta va costrui castelul, ce va avea atat rol de apărare cat şi de locuinţă luxoasă pe care o impunea statutul de familiei nobiliară. (sursa: Cesăvezi.ro)

Harta

GPS: 47.8266774,23.0797664 – 6 km de Medieșu Aurit

Pe parcursul secolelor I-IV d. Hr., în acest loc s-a format o așezare cu caracter de centru de producție a ceramicii, specializat pe fabricarea vaselor de provizii de mari dimensiuni. Descoperirile arheologice indică o prezență etnică dacică, vestigiile germanice întâlnindu-se doar sporadic. Folosindu-se metode moderne de investigație au fost identificate peste 200 de asemenea cuptoare, situl arheologic de la Medieșu Aurit-Șuculeu reprezentând astfel cel mai mare centru de producție ceramică din spațiul european situat în afara fostului Imperiu Roman. – Sursa

Harta

Harta