Țara Codrului
În vecinătatea Țării Codrului
Obiective turistice din județele Satu Mare şi Sălaj
Portal Maramureș
Oameni și Locuri
Arborele Sequoia gigantea, monument al naturii, plantat de Contele Degenfeld pe la 1800. În apropiere se găsesc ruinele conacului Degenfeld.
Pe la 1810, după căsătoria cu Anna Teleki, fiica contelui din Satulung, Miksa Degenfeld a cumparat proprietatea de la Ardusat, unde a ridicat un conac impunător. Al Doilea Război Mondial a adus sfârșitul “dinastiei” Degenfeld la Ardusat, iar conacul a fost devastat de către localnici și lăsat în ruine. Mai multe despre istoria arborelui și familiei Degenfeld aici.
Pe la 1810, după căsătoria cu Anna Teleki, fiica contelui din Satulung, Miksa Degenfeld a cumparat proprietatea de la Ardusat, unde a ridicat un conac impunător. Al Doilea Război Mondial a adus sfârșitul “dinastiei” Degenfeld la Ardusat, iar conacul a fost devastat de către localnici și lăsat în ruine. Mai multe despre istoria arborelui și familiei Degenfeld aici.
Situat pe malul stâng al râului Someş, este primul oraş pe care acest râu îl străbate în judeţul Maramureş. Localităţi ce aparţin oraşului Ulmeni : Someş-Uileac, Vicea, Arduzel, Ţicău, Chelinţa, Mânău, localitatea Tohat a fost asimilată oraşului Ulmeni.
Istoric. Localitatea Ulmeni este atestată documentar din 1405. Mai apare şi cu numele de Sulimediu în anul 1765, în Evenghelia tipărită la Blaj. Printre proprietari întâlnim familiile Drágffy, Jakcs, Báthory, Rákoczi, Thököly, Károlyi și Péchy. În 1601 localitatea a fost pârjolită de trupele generalului Basta.
Castelul a fost construit la începutul secolului al XIX-lea, de Mihai Péchy, la vremea aceea subprefect al Solnocului de Mijloc și mai apoi prefect și deputat în Parlamentul Ungariei. Familia Péchy deținea la vremea respectivă proprietăți întinse în toată zona Someșului, la Budapesta și Londra, însă castelul de la Țicău era preferatul familiei, astăzi devenit un morman de ruine.
După naționalizare CAP-ul a transformat suprafața liberă în teren arabil, iar castelul s-a degradat treptat. În 2010, în totala indiferență a statului, restul ce a rămas a fost devastat, cărămidă cu cărămidă, râmânâd în picioare doar o clădire anexă.
