Țara Lăpușului

Numele Țării Lăpușului, cât și al centrului acesteia, derivă de la numele râului Lăpuș, cea mai veche atestare documentară a toponimului Lăpuș datând din 1070 și se referă la Lapus et Fluenta Zamos.

Rezervația naturală Cheile Lăpușului

Se întinde pe o distanță de 25 de kilometri între satele Răzoare și Remecioara, pe cursul râului Lăpuș și până la confluența acestuia cu râul Cavnic. Cheile Lăpușului reprezintă o rezervație naturală declarată arie protejată, cu o zonă de defileu, cu sectoare de tip canion (Vima Mică – Sălnița, Buteasa Râu – La Împreunături), cu abrupturi stâncoase (Custura Cetățuii, Custura Vimei), cu cascade (La Pișătoare), peșteri, precum și o faună sălbatică și floră specifică stâncăriilor.

Harta

Parcul de sculptură ”Poiana Soarelui”, Cerneşti

Parcul de sculptură ”Poiana Soarelui” sau Muzeul în aer liber Florean reprezintă un inedit parc de sculptură monumentală ce se întinde pe aproximativ 40 de hectare în pădurea dintre Cernești și Târgu Lăpuș, pe drumul ce duce spre Țara Lăpușului.
Este singurul muzeu privat de artă contemporană din România, fondat de Victor Florean, în anul 1997, împreună cu artistul Mircea Bochiș. Unul din principalele obiective ale Muzeului Florean este promovarea tinerelor talente, lucrările acestora fiind expuse în ceea ce a devenit, în timp, cel mai mare muzeu în aer liber din județul Maramureș.

Harta

Popasul Vânătorilor

Am inserat Popasul Vânătorilor pe Portal Maramureş nu neapărat ca obiectiv ci ca punct de reper către Parcul de sculptură în aer liber din Cerneşti. Deoarece, dinspre Baia Mare spre Târgu Lăpuş, pe DN18B nu există nici un indicator către acest obiectiv, decât statuia acestui copil, marcat pe Gmaps ca şi “Statuia necunoscută”. Pe sensul de circulaţie dinspre Târgu Lăpuş există un indicator către acest  obiectiv turistic absolut unic în ţară. La Popasul vânătorilor, cu sigurnaţă veţi obţine indicaţiile necesare cum să ajungeţi la Parcul de sculptură sau Muzeul Florean. Recomand, la popas, aici burgherii cu carne de vânat sau plăcintele pentru toate poftele şi gusturile.

Harta

Mlaștina Tăul Negru, Băiuț

Mlaștina Tăul Negru se află în partea de nord a Țării Lăpușului, în apropiera comunei Băiuț, Munții Lăpușului.
Aria naturală adăpostește o floră specifică mlaștini turboase: afin vânăt, rogoz, merișor, bumbăcăriță, mușchi de turbă, roua cerului (plantă carnivoră) ș.a.

Harta

Peștera Cu Oase, Poiana Botizii

Peștera fosilă din Poiana Botizii, lângă comuna Băiuț, are o lungime de 40 m și înălțimea de 3 m. Peștera are o singură intrare și este subiectul primei lucrări de speologie a unei peșteri din județul Maramureș, redactată de Primics Gy, în anul 1986. În jurul Peșterii cu Oase circulă mai multe legende, una dintre ele sugerând faptul că peștera ar fi fost casă haiducului Pintea.

Harta

Izbucul din Poiana Botizii

Img 1: Izvor mineral pulsatoriu, situat în partea nordică a localității la aproximativ 3.5 km. A fost descoperit în anul 1969, în urma unei forări. Pulsurile de apă au loc datorită acumulării dioxidului de carbon și hidrogenului sulfurat, ce îi conferă mirosul specific. Prin barbotare apa minerală inundă incinta, fenomenul se întâmplă la 10-12 minute iar nivelul apei se ridică la 10-30 cm. Sursa: CNIPT Târgu Lăpuș – Facebook
Img 2: La nici 200 metri de acest izvor veți întâlni o raritate a locului. Datorită spălării minereurilor de către apa ce se scurge din mina Cizma, pârâul ce se formează are culoarea albastră, la fel ca apa celebrului Lac Albastru de lângă Baia Sprie. Pârâul Cizma este un afluent al Râului Lăpuș.

Harta

Muntele Șatra

Muntele Sfânt al Maramureșului, cu o înălțime de 1041 m, este recunoscut prin izvoare făcătoare de minuni, legende cu haiduci și peșteri pline de comori. Muntele Șatra, cu o formă perfectă de trunchi de piramidă, domină depresiunea Lăpușului. Aici, Pintea Viteazul și șatra lui de haiduci ar fi avut tabără și loc de refugiu, astfel, în partea sudică aflăm Peștera Pintii, lungă de 10,9 m. La poalele muntelui a fost ridicată Mănăstirea Șatra la începutul anilor 1990. Pe platoul Şatrei – Vârful Șatra Pintii, există un ochi de apă considerat de localnici făcător de minuni, numit Fântâna lui Pintea. În apropierea fântânii a fost ridicat în 1996 Schitul Șatra lui Pintea, care are un statut aparte, accesul femeilor în schit fiind strict interzis.

Harta

Mănăstirea Şatra - Dumbrava

Văzut de departe din depresiunea Lăpușului, Muntele Șatrei apare ca formă perfectă de trunchi de piramidă. Pe acest munte, după celebrul haiduc al Țării Lăpușului, sunt botezate Izvorul Pinţii și Fântână Pinţii, primul aflat lângă Mănăstirea Șatra iar al doilea la schit. Mănăstirea a fost ctitorită de preotul Ioan Cozma la începutul anilor 1990, pe locul unei foste mănăstiri de călugări, ce a fost bombardată de către armata bolșevică. Sus, pe platoul muntelui, a fost ridicat Schitul Șatra, loc în care era interzis accesul femeilor, sub jurământ și blestem, aici fiind respectate reguli stricte ca și la Muntele Athos. Loc aflat acum în paragină.

Harta

Schitul Șatra Pinții

Muntele Şatra numit local Şatra lui Pintea, este considerat un teritoriu magic cunoscut în popor drept Muntele Sfânt al Maramureșului. La poalele acestuia, a fost ctitorită Mănăstirea Șatra după anii 1990. Pe platoul Şatrei – Vârful Șatra Pintii, există un ochi de apă considerat de localnici făcător de minuni, numit Fântâna lui Pintea iar în apropierea fântânii a fost ridicat în 1996 Schitul Șatra lui Pintea, care are un statut aparte. Aici este strict interzis accesul femeilor sub jurământ și blestem, fiind respectate regulile de pe Muntele Athos. Acestea permit doar accesul bărbaților în locul sfânt unde a fost ridicat schitul, care are în componenţă o biserică din lemn şi un paraclis. În prezent, schitul este părăsit. Fântâna lui Pintea, spun localnicii, este unul dintre izvoarele cu puteri tămăduitoare de pe munte.

Harta

Târgu Lăpuş, poarta de intrare spre Țara Lăpușului

Istoric: Cea mai veche atestare documentară a toponimicului Lăpuş, datează din 1070 şi se referă la râul “Lăpuş et fluenta Zamos” (Lăpuşul şi apa Şomeşului). Documentele istorice denumesc pentru întâia oară numele viitorului oraş Târgu Lăpuş în 1291.
Obiective turistice şi patimoniale: Mănăstirea Sf. Ana din Rohia, Biserica de lemn din Rogoz, patrimoniu UNESCO, Siturile arheologice de la Suciu de Sus, Casa Muzeu Etnografic Rogoz, Cimitirul evreiesc Târgu Lăpuș, meșterii populari Perța Cuza și Nicolae Șerban, Mănăstirea Rohița, Șatra, Munţii Țibleșului, Codrii Seculari sau Defileul Lăpușului sunt doar o mică parte din atracţiile pe care le puteţi vizita prin Ţara Lăpuşului. Vezi: Centrul de Informare Turistică Târgu Lăpuș – Facebook

Harta

Monumentul Eroilor Martiri de la 5 Decembrie 1918

În Parcul Central din Târgu Lăpuș, la 1936 s-a ridicat un „monument de recunoștință” pe care stă scris: „Ne-am jertfit viața cu drag celui mai scump ideal – Unirea tuturor românilor. Și aceasta să vă servească drept pildă pentru a păstra pământul sfânt al țării stropit cu sângele nostru”. Pe soclu au fost gravate numele martirilor căzuți în masacrul din 5 decembrie 1918. În acea zi, 60 de militari maghiari, cu sediul în Strâmbu Băiuț, au deschis focul asupra mulțimii adunate în curtea școlii din centrul orașului pentru a asculta proclamarea Adunării Naționale de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918. Au fost ucise 21 de persoane și rănite 82.

Harta

Atelier sculptor Alexandru Perţa-Cuza, Târgu Lăpuș

Meșter popular din Țara Lăpușului, legendă vie a Maramureșului, troițele sculptate cu harul și mâinile sale au ajuns pretutindeni în lume.
“Împletirea meșteșugului tradițional cu arta naivă face ca opera să nu-și piardă din continuitate. Lucrările “cioplitoriului” Perța , așa cum îi place dumnealui să se definească, sunt încărcate de sacralitate, atât prin simboluri cât și prin harul pe care acest om l-a căpătat de la divinitate. Mesajul artistului pentru noi este : să trăim într-o lume curată și să prețuim credințele strămoșești!” – Chira Vasile, meşter popular din Chioar. Adresa: Târgu Lăpuș, Str. Mioriței nr. 9, Tel: 0745.487.567

Harta

Lacul Lighet, Târgu Lăpuş
Lac artificial cu o suprafaţă de 4ha lângă Târgu Lăpuş, creat prin bararea pârâului Nireş, în 1975. Pescarii pot prinde aici: crap, caras, amur, fitofag, biban s.a. Lacul este înconjurat de o pădure, loc ideal pentru un picnic la marginea luciului apei.

Harta

Casa părintească Grigore Leşe, Stoiceni

Stoiceni, un catun cu vreo 250 de locuitori, este locul unde s-a născut şi a copilărit marele rapsod al Maramureşului, Grigore Leşe. Aflată la nr. 1, la intrarea în căturn, Grigore Leşe a refăcut gospodăria tradiţională, cu casă şi şură, ca reper etnografic al Ţării Lăpuşului. Aici are loc, în perioada verii, evenimentul cultural „Acasă la Grigore Leşe”.
Casa e ridicată din lemn de stejar, lipită cu lut, cu fundaţie din piatră şi acoperită cu şindrilă de brad, cu târnaţ cu stâlpi pe margini şi cu pământ în loc de podele. Lângă ea se află şura, acoperită cu paie, care folosea la adăpostitul animalelor, perimetru în care aveau loc jocul şi masa din timpul evenimentelor din lumea satului lăpuşean.

Harta

Bisericuță de lemn, Stoiceni
Biserica de lemn din Rogoz, 1663, Patrimoniu UNESCO

Atestat documentar din 1488, satul Rogoz făcea parte din domeniul cetății Ciceului, aflat sub ocrotirea lui Ștefan cel Mare. Biserica cu hramul „Sfinții Arhangheli” a fost construită în anul 1663, după ce vechea biserică a fost incendiată de tătari în timpul invaziei din anul 1661. Este faimoasă pentru consolele încurcate în formă de „cap de cal”, care sprijină acoperişul, pentru sculpturile din lemn de pe faţade și pictura realizată în anul 1785. Acoperișul este înalt, piramidal, cu un turn șindrilit, în 3 trepte, flancat de patru turnulețe de colț ce reproduc întocmai forma acestuia. Biserica monument istoric îmbină cel mai reprezentativ stilul goticul apusean naiv, ortodoxia tradițională românească și rădăcinile precreștine ale Maramureșului.

Harta

Muzeul etnografic „Casa Lăpuşeană”, Rogoz

Casa Muzeu Etnografic de la Rogoz a fost finalizată în 2008 și se află lângă Biserica de lemn, patrimoniu UNESCO. Acest obiectiv turistic este de o importanță deosebită, deoarece găzduieşte obiecte tradiționale, specifice satului lapuşan, dar este şi loc de desfășurări de evenimente cu specific tradițional.
Administrator muzeu, Călina Mârzac, tel: 0742.584.692.

Harta

Atelierul sculptorului Nicolae Șerban din Rogoz

Troițe, sculpturi, totemuri, porți maramureșene, basoreliefuri, pecetare și alte cele prind viață sub mâinile dibace și binecuvântate ale meșterului maramureșean Nicolae Șerban din Rogoz. Prima troiță realizată de creatorul Nicolae Șerban, la care a lucrat cu mai mulți meșteri, a fost dusă imediat după evenimentele din 1989 la Timișoara, în Piața Revoluției. Tot dânsul este autorul monumentalei porți de lemn maramureșene de la Metro Baia Mare. Pe lângă atelier, în incinta curții din spate se poate vizita și o casă veche cu o colecție etnografică de excepție. Adresa: Rogoz nr. 435611 – Facebook

Harta

Trovanții de la Rohia

Vă semnalez un sit geologic, cu trovanți, pe partea dreaptă în sensul de mers spre Rohia, la 2.2 km de Târgu Lăpuș. Aceleași formațiuni se întâlnesc, de altfel, pe tot parcursul sinuos al drumului ce urcă Dealul Viei, spre Mănăstirea Sfânta Ana din Rohia.

Harta

Mănăstirea „Sfânta Ana” Rohia

Mănăstirea Sfânta Ana Rohia din Țara Lăpușului, Maramureș a luat ființă în anul 1923. Ctitorul ei, preotul Nicolae Gherman, căsătorit cu Maria Man din familia preoţească Man de Boiereni, a zidit mănăstirea în numele fiicei sale, Anuța, care a murit la vârsta de 10 ani. Astfel, în 1923, Nicolae Gherman a construit o biserică din piatră și cărămidă, care avea dimensiunile: 17,8 m lungime, 5,7 m lățime, 13 m înălțime și o casă monahală. Din 1965 s-au construit Casa de stejar, Casa stăreției (1970), Casa cu paraclis (1976), în care se găsește și biblioteca organizată de scriitorul şi filosoful Nicolae Steinhardt, Casa Poetului (1980), Altarul de vară (1983), Poarta maramureșeană (1988), Casa Albă (1992), şi Muzeul de icoane şi carte veche. La Mănăstirea Rohia se află mormântul episcopului Iustinian Chira (1921 – 2016) şi a monahului Nicolae Steinhardt (1912-1989).

Harta

Colecţia muzeală a Mănăstirii Rohia

Mănăstirea Rohia este un ansamblu muzeal. Se pot vizita chilia lui Nicolae Steinhardt, a poetului Ioan biblioteca şi muzeul de icoane și carte veche.

Muzeul mănăstirii se găseşte în biserica de lemn cu hramul ‘Sfânta Ana’, biserica face parte din Colţul maramureşan. Expune artă religoasă, carte veche românească, icoane pe lemn şi sticlă. Dintre lucrările valoroase aflate în colecţia muzeului mănăstirii amintim: Cazania sau Carte românească de Învătătură a mitropolitului Varlaam, Iaşi, 1642, s.a.

Chilia-muzeu a lui Nicolae Steinhardt

Nicolae Steinhardt s-a născut în 1912, la Bucureşti, într-o familie de evrei. Este arestat în 1958 şi condamnat în lotul “intelectualilor mistico-legionari” la 13 ani de muncă silnică, pentru că a refuzat să depună mărturie împotriva prietenului Constantin Noica. În închisoare îl descoperă pe Dumnezeu şi trece de la mozaism la ortodoxie. Suferinţa şi umilinţele trăite în temniţă stau la baza testamentului său literar “Jurnalul fericirii”. Steinhardt era urmărit tot timpul de Securitate, care nu era prea fericită că s-a retras la mănăstire. A fost tuns la monahism de către părintele Serafim Man, sub binecuvântarea stareţului de atunci PS Iustinian.
Chilia părintelui Nicolae Steinhardt este unul dintre cele mai iubite locuri din cadrul complexului monahal de la Mănăstirea Sfânta Ana – Rohia. „Casa Poetului” este o frumoasă și simplă clădire cu două etaje, ridicată între anii 1977-1979. Aici se află chilia părintelui Nicolae Steinhardt. După moartea părintelui, chilia în care a viețuit ca monah al Mănăstirii Rohia a fost amenajată ca un mic muzeu, în care se păstrează lucrurile personale ale părintelui Nicolae Steinhardt: manuscrisele, cărțile, icoanele, tablourile, precum și mobilierul.

Biblioteca de la Mănăstirea Rohia

Organizată de filosoful Nicolae Steinhardt – monahul Nicolae de la Rohia, după modelul marilor biblioteci publice, dispune de aproximativ 40.000 de cărţi şi reviste cu conţinut teologic şi de cultură profană. În afară de fondul principal teologic, biblioteca adăposteşte cărţi din numeroase şi variate domenii ca: istorie, arheologie, artă, poezie şi proză literară (română şi straină), muzică, ştiinţe, geografie, diplomaţie, dramaturgie, etnografie, literatură populară, critică, eseistică, filosofie, psihologie, logică, precum şi biografii, memorii, jurnale, cărţi juridice, de economie politică, ştiinţă politică, sociologie şi manuale didactice. Cărţile din biblioteca mănăstirii pot fi împrumutate doar în incinta mănăstirii. Biblioteca de la Mănăstirea Rohia, una dintre cele mai mari comori din zonă se află în incinta locației „Casa cu paraclis” a cărui ctitor a fost I.P.S. Justinian.

Piatra lui Pintea, Rohia
Cultura Suciu de Sus

În ultimii 30 de ani în zona Lăpușului au fost descoperite peste 40 de depozite de bronzuri, precum şi ceramică aparţinând culturii Suciu de Sus. Cultura Suciu de Sus are un areal foarte vast de răspândire ce depăşeşte teritoriu de nord-vest a României (în vest Ungaria şi Ucraina în nord) şi în interior judeţele Satu Mare, Maramureş, Sălaj şi Cluj. La Suciu de Sus la locul numit „Poduri din Coastă” s-a descoperit un cimitir cu morminte de incinerare, datând din perioada bronzului mijlociu, dovedind statornicia aşezărilor până azi.

Harta

Biserica de lemn din Larga, 1771

Biserica de lemn cu hramul „Sfântul Dumitru” se pare că a fost ridicată pe la 1604, întrucât incizia de deasupra ușii, confirmă pe la 1802 o reparație. Locașul de mici dimensiuni are caracteristici arhaice cu pronaos tip tindă, acoperiș simplu în patru ape, decroșat, prevăzut cu un mic coif cu cruce în față și un turn-clopotniță, ce se ridică direct din acoperiș. Biserica mai are are câteva icoane de lemn, dintre care Înălțarea lui Iisus și Iisus Pantrocator sunt deosebite, dar și altele pe sticlă. Localitatea Larga a fost atestată la 1593 ca domeniu al Cetății Gherla.

Harta

Mănăstirea Rohița, Boiereni

Mănăstirea a fost distrusă de generalul Bucow, în timpul dominației habsburgice, în anii 1760. Dorința de a reface mănăstirea a avut-o mai întâi preotul Emil Man, din satul Boiereni. Astfel, în anul 1985, în timpul comunismului, având binecuvântare de la Cuviosul Iustinian Chira, starețul Mănăstirii Rohia, părintele Emil a început construirea unei biserici. În prezent, mănăstirea de călugări, având 4 vieţuitori, a fost reînfiinţată în 1993, cu hramul Acoperământul Maicii Domnului.

Harta

Munții Țibleș

Munții Țibleș s-au format aproape în exclusivitate din aglomerări vulcanice și revărsări de lavă. Înălțimile lor variază între 800 și 1800 metri: Vârful Hudinul (1611 m), Stregior (1473 m), Tomnatec (1483 m), Arcer (1828 m), culminînd în vîrfurile Ţibles (1839 m) și Bran (1840 m). Izvoarele minerale cu compoziții chimice specifice munților vulcanici apar frecvent în izbucuri naturale, sau “borcuturi”.

Harta

Cuesta Vimei, Vima Mare

„Stâncă” din nisip compactat, în care apa și vântul sapă forme superbe și în care se încăpățânează, în lipsa totală a pământului fertil, să crească un bradulet, un pin, o tufă. O demonstrație de virtuozitate a naturii. Text și foto © Alexandru Ruja

Harta

Cheile Babei

Cheile Babei se află la aproximativ 2 km de satul Baba, de unde le provine şi numele şi se întind pe 15 hectare, având doar un 1 km lungime. În anul 1977, ele au fost declarate rezervaţie naturală de tip geologic și monument al naturii. Chiar în mijlocul Cheilor Babei se află unul dintre afluenţii pârâului Poiana, şi anume torentul Vâlceaua Dracului. Are o lungime de o jumătate de kilometru şi formează un canion.

Harta

În vecinătatea Țării Lăpușului

Măgoaja, satul lui Pintea Haiducul

Satul Măgoaja, știut și ca satul lui Pintea Viteazul, este cea mai nordică localitate a județului Cluj, în vecinătatea județului Maramureș. Născut în 1670 ca fiu de mici nobili români în Măgoaja, fostul comitat Solnoc-Dăbâca, Grigore Pintea intră în conflict cu nobilii regionali și decide să lupte împotriva nedreptăților sociale. Fuge în codrii Maramureșului și „haiducește”, devenind un personaj de legendă în Țările Maramureșului istoric. Citește mai multe despre Pintea Viteazul.
În Măgoaja, anual se sărbătorește ziua lui Pintea printr-o scenetă la care participă toată populația satului, îmbrăcată în straie populare. La sunetul din cornul lui Pintea, haiducii vin călare din cele 4 colțuri ale satului, iar primii ajunși primesc ca recompense un berbec la proțap și băutură.
În centrul satului se află Biserica Ortodoxă cu hramul Sf. Nicolae, fiind a patra biserică fortificată din Transilvania construită cu piatră de râu și pământ.

Harta

Cetatea Ciceului, Bistrița

Cetatea Ciceu este o fortăreață medievală aflată în județul Bistrița-Năsăud, a fost ridicată la sfârșitul secolului al XIII-lea într-un punct strategic, pe o colină vulcanică de 683 m altitudine, de unde și numele de Ciceu (din maghiarul csucs – vârf). Voievozii Moldovei Ștefan cel Mare, Bogdan cel Orb și Petru Rareș au stăpânit și cetatea Ciceului. Intervalul de timp probabil în care Ștefan cel Mare a luat în stăpânire Ciceul și Cetatea de Baltă este 1486-1490, ambele domenii au făcut obiectul unei danii de la regele ungar Matia Corvinul către domnitor și constituiau posesiuni feudale ale acestuia din urmă și nicidecum o extensie a teritoriului Moldovei. Dieta Transilvaniei a dispus demantelarea cetății la 1544, iar amplasamentul a devenit ulterior carieră de pietre de moară. Ruinele, deși clasate ca monument istoric (cod LMI BN-II-m-A-01630), sunt astăzi în stare de distrugere avansată și elementele care se mai păstrează nu permit cronologizarea. – Sursa

Harta

Muzeul Memorial George Coșbuc

Casa natală a poetului George Coşbuc a fost clădită în preajma anului 1840, fiind locuită, rând pe rând, de părinţii poetului împreună cu cei paisprezece copii şi bunicul poetului, preotul Anton Coşbuc. Primele trei încăperi ale casei (tinda, camera de oaspeţi şi chilia) recompun atmosfera copilăriei poetului prin prezenţa obiectelor provenite din inventarul familiei preotului Sebastian Coşbuc. Piese de mobilier, cărţi din biblioteca preotului, tablouri de familie obiecte decorative (ştergare, farfurii), întregesc această atmosferă idilică şi patriarhală. După acest itinerar vizitatorul este invitat să vadă expoziţia de obiecte gospodăreşti şi apoi condus la moara-muzeu, adevărat colţ de rai şi reculegere în mijlocul naturii de unde se văd şi plopii care mai „doinesc eterna jale”. – Sursa

Harta