Portul popular maghiar

Costum popular maghiar femeiesc. Portul diferă în funcţie de vârsta femeilor. Fetele poartă părul împletit în două codiţe. Pe cap, de la confirmare (14 ani), fetele poartă o frumoasă coroniţă cunoscută sub numele de murună (párta). Aceasta este bogat încărcată cu mărgele colorate, fiind purtată de fete până ce acestea se mărită. În spatele coroniţei…

Portul popular al rutenilor

Româncele şi rutencele, moştenitoare comune ale straiului rural european din vremurile vechi ale omenirii, convieţuind în acelaşi spaţiu geografic, istoric şi cultural, au un port asemănător, împodobit cu motive comune, dar format cam din aceleaşi piese, în baza aceleiaşi tehnologii rurale. Femeile poartă o lungă cămaşă de cânepă, mai rar de bumbac, care ajunge până…

Portul huţulilor

În satele din judeţul Suceava, în care influenţa motivelor şi cromaticii huţule s-a bucurat de nespusă preţuire, influenţele sunt de netăgăduit. Costumul femeiesc tradiţional, care beneficiază, în satele locuite şi de ucraineni şi huţuli, şi de denumirea slavă, începe, ca peste tot, cu cămaşa (iia) cu poale (sorocica), cusută din fir de in. Culorile dominante…

Samca

Între personajelor malefice ce aparțin mitologiei populare românești, Samca ocupă un loc aparte. Românii descriau în cântecele lor acest spirit necurat: o femeie în pielea goală, cu capul despletit, cu părul până la călcâie, cu țâțele până la genunchi, cu ochii ca stelele, cu mâinile de fier, cu unghii lungi și ascuțite și cu limba…

Fata Pădurii

Fata Pădurii, după cum reiese din legende, este un geniu rău al codrului, o divinitate malefică, în jurul căreia s-a construit o adevărată mitologie și care poartă o sumedenie de denumiri: Muma Pădurii, Pădureana, Surata de Pădure, Știma Pădurii, Vâlva Codrului, Musa.

Moașa

Naşterea este însoţită de ritualuri complicate a căror protagonistă este moaşa care îşi împarte atenţia şi grija între lăuză şi nou-născut. Scopul acestora este să se înlăture forţele malefice pentru a favoriza creşterea lipsită de pericole a copilului.